Documentarul “The Social Dilemma” a adus multe păreri în prim plan. Am auzit de la “este super genial și explică atât de bine” până la “e o porcărie”.
Dar cum e până la urmă?
Aș duce discuția pe două fire: utilizatori non-tech și tech. Pentru cei nu sunt din domeniul tehnologiei și nu au o înțelegere de cum funcționează toate aceste servicii, documentarul poate fi un punct bun de înțelegere a modului de funcționare al social media. Dar atât. Pentru cei care sunt în playground-ul tech, documentarul nu a adus nimic nou.
“Social media e rău”
Tot scenariul a fost construit numai pe argumentele negative: dependență, modul în care sunt “vândute” datele tale pentru ads sau alte părți terțe. Datele nu sunt numai lucruri rele, sau care să fie incluse în soluții care să aducă dezavantaje. Sunt nenumărate domenii în care sunt utile aceste date, cazuri de utilizare pozitive, care chiar fac diferența pentru noi, ca oameni. Hai să dau câteva exemple: educație, sisteme guvernamentale, sănătate, user experience pentru orice business și lista continuă.
Dacă pui într-o balanță toate aceste cazuri în care datele sunt folosite pentru a face bine și cele 2 cazuri de date folosite “rău”, cred că prima categorie domină. Ei bine, asta nu se spune. Pentru cel ce privește care nu are legătură cu tech, va considera că orice și oricine are de gând să îi ia datele și să le dea mai departe.
Ce este de reparat?
O idee ce a mai reieșit ar fi că mesajul dorit a fost că “social media trebuie reparat”, caz în care nu ar trebui să zici cu ce e bine, că altfel nu ar trebui reparat. Poate este un caz și acesta. Poate mesajul principal este modul în care noi ca oameni ne degradăm. Se prezintă realități disfuncționale prezentate diferit, depresia întâlnită în rândul adolescenților, izolare și influențarea alegerilor de zi cu zi.
Privind la nivel de creare / prezentare, a fost construit ca un documentar care prezintă teoria conspirației, care să pună sare pe rană și să apese la maxim nivelul de emoții. Modul în care se asociază “algoritmul” cu persoana este total greșit. Modul cum a fost montat și editat face să ai un nod în gât.
Adicția de social media
Un adevăr care nu poate fi contestat este faptul că social media poate aduce dependență. Orice produs își pune problema cum își poate aduce utilizatorul să consume și să îl fidelizeze. Cam așa este și aici. Vrei să fii pe social media să vezi ce se întâmplă, ce îți fac prietenii, să nu te simți lăsat pe afară sau orice alt motiv. O faci uneori din FOMO.
Oricare ar fi obiectivul tău de a fi pe social media, trebuie să știi și cum anume să-ți limitezi accesul. De multe ori folosim pentru a scăpa de momentele moarte, să învățăm de la alți oameni sau efectiv dăm ‘scroll’ și uităm de noi.
Orice e prea mult strică, și să-ți iei momente de pauză cu siguranță de scoate de ‘momentum’-ul tău dacă te scapi pe acel canal. Tu știi ce funcționează pentru tine, dar ai în minte să pui limitare și să-ți oprești notificările.
O idee care mi-a rămas în minte
”If you’re not paying for the product, then you’re the product.”
Andrew Lewis
Despre manipulare cu manipulare
Pentru mine, acest documentar a rămas într-o zonă gri. Sunt conștientă de modul în care poate provoca dependență, de fluxul de date și tot ce poate deriva de aici. Cred că toate aceste lucruri au fost prezentate într-un mod extremist, fără să existe un echilibru între beneficii și aceste probleme. The Social Dilemma este un documentar care vorbește despre manipulare care manipulează la rândul său.
PS. Este amuzant că după ce vizionezi filmul, Netflix îți sugerează la ce să te uiți. Încă un exemplu că sistemele de recomandare sunt prezente și în alte părți nu numai în social media.
PS. Ce mi se pare cool, este că echipa din spatele documentarului a pus bazele unor kituri de conversație și le poți descărca de aici.
PS. Dacă aș vrea să conving pe careva că dependența de social media există, nu i-aș recomanda asta, ci secțiunea Digital Control de la DoR în colaborare cu Cristina Chipurici.