M-am alăturat echipei StepFWD în anul 2019 cu rolul de Program Manager. Era o provocare, eram parte din echipa ce-și dorea să pună echipele diverse în ecosistemul de startup-uri tehnice. Veneam dintr-o organizație ce promova incluziunea, background tehnic, experiență în organizare de evenimente, poți spune că eram potrivită pentru rol. Și am fost pentru 4 ani o parte activă din echipa operațională a StepFWD.

La început m-am îndoit de capacitatea de a face lucrurile la care mă uit că s-au întâmplat, dar știu asta despre mine că mai umblă câteodată un sabotor și preia frâiele. Cu toate astea, am acceptat. În momentul respectiv tocmai intrasem la doctorat și exploram direcția academică.

Povestea StepFWD

StepFWD a reușit să mă scoată pe parcursul acestor ani din zona de conform, să experimentez, să îmi asum lucruri pe care nu eram capabilă să mi le imaginez (am mai povestit câte ceva aici). Am acceptat și nu prea am știut în ce mă bag. Am avut ocazia să interacționez cu fondatori fantastici care își dedică timp și energie să rezolve probleme reale, mentori ce își dedică timp comunității, parteneri ce cred în misiunea diversității, stakeholders ai comunității ce investesc în dezvoltarea echipelor la început de drum și nu numai.

Am descoperit despre mine că jonglez bine cu lipsa de control în anumite situații, că sunt dispusă să învăț, că îmi place să văd rezultate palpabile. La finalul zilei, să simt că am contribuit, că am lăsat o urmă pe sufletele, ideile persoanelor cu care interacționez (măcar o parte).

Am contribuit la:

• 4 ani – 4 cohorte: 1 program fizic și 3 programe online
• Susținerea a 35 de startup-uri diverse ce au trecut prin pre-accelerator
• Primul studiu al diversității din ecosistemul de startupuri tehnice din România
• Gestiune a 19 evenimente suport în cadrul organizației
• Începerea un newsletter (personal nu am avut încă curaj)
• Prezentarea un Demo Day și gestionarea altor 3 ediții (trăiască viața la butoane)
• Interacțiunea cu 110 comunități tehnice, parteneri din ecosistemul de startups
• Gestionarea 101 mentori pe parcursul celor 4 cohorte
• Crearea de conținut pentru social media & blog, producerea de conținut video

Totul la pachet cu tot ce a intrat în agendă și rolurile pe care le mai aveam: asistent, om.

Bineînțeles, nu am fost singură și sunt sigură că duo-ul operațional pe care l-a avut StepFWD a facilitat parcursul său. “My partner in crime” a fost Liviu Cadariu. Înainte de program, interacționasem prea puțin cu el, dar lucrurile s-au așezat foarte bine. Eram co-PMs, fiecare a ajuns să aibă ownership pe bucăți și a fost o completare interesantă de skills. Faptul că Liviu și-a asumat rolul de Program Director, a fost numai o reconfirmare că ne dorim să aducem plus valoare echipelor ce trec prin program.

Mă bucur că am pus umărul la ce este astăzi StepFWD.

Cum ar fi să mă concentrez pe un singur lucru?

Întrebarea asta îmi stă pe suflet de ceva timp. Spuneam că la începuturile programului, eram proaspătă studentă la doctorat. Asta la pachet cu rolul de asistent. Pe parcursul anilor, am mai făcut programe de lungă durată, roluri în alte organizații, voluntariat. Spuneam despre mine că sunt generalist și că am nevoie de a face cât mai multe, de a mă pune în diverse contexte.

A face multe a însemnat de cele mai multe ori a trasa niște priorități și a tăia din ce nu era urgent, sau nu consideram că este pentru mine. Bățul scurt a fost tras, bineînțeles de doctorat. La ore era fain că aveam componenta aceea de lucru cu oamenii care mă fascina (încă mă fascinează). Evenimentele erau cu return imediat, vedeam oamenii, interacționăm, nevoia de contribuție era bifată încă o dată. Alte activități de voluntariat, contribuție bifat. Mai învățam lucruri, să zicem că și nevoia de creștere – growth, era și ea bifată.

Ce îmi rămânea de la cercetarea pentru doctorat? Contribuția și growth-ul erau deja bifate. Lucrurile se vedeau greu și motivația scădea. Plus, încă consider că am început doctoratul motivația greșită: să explorez dacă mediul academic este unul favorabil pentru mine. Este? Nu știu, dar pentru mine didacticul bate cercetarea și nu am început cu dreptul.

La finalul zilei, nu intra nimic pentru doctorat.

Și pe măsura timpului, devenea recurența observația că totul este “mai prioritar”. Dar nu există asta. Ai o singură prioritate, nu? Cum nu suntem făcuți să fim multitasking, la fel energia noastră se consumă diferit dacă o împărțim în 10 direcții.

În 2021 am decis să mă văd și pe mine ca pe un proiect al meu. Dacă nu mă prioritizeze pe mine, poate pe proiectul “gege” reușesc să îl pun în focus.

Anul acesta m-am triggeruit când unul dintre lead mentori din StepFWD, mai precis Ciprian Borodescu, a menționat într-o sesiune de office hours dacă este etic ca un founder să lucreze cu normă întreagă în timp ce își construiește businessul. Știu că nu este 1-la-1, dar am ajuns să mă gândesc la mine. Este etic modul în care mă raportez la toate firele deschise pe care le am? Este etic că jonglez cu timpul de la una la alta? Este etic că mă mint că prioritizez ce este important pentru mine?

Mi-am dat seama că nu știu să renunț, dar este și acest pas un exercițiu în sine. Nu știu ce îmi rezervă viitorul pentru că, acum, în 2023 am un plan de scurtă durată numai – să finalizez doctoratul. Îmi este greu să “îngrop” (metaforic) proiecte, dar știu că este pasul firesc ca energia mea să se concentreze în acest doctorat care a consumat pe alocuri resurse psihice și fizice.